Acest site este arhivat. Toate funcționalitățile interactive sunt dezactivate.

Liderul Sindicatului Artiştilor Interpreţi din Filarmonică: „Orice primar mai repede desfiinţează o instituţie decât să lovească în colegii de partid”

Reprezentanţii Primăriei spun că se analizează şi alte variante decât desfiinţarea corului Filarmonicii

Liderul Sindicatului Artiştilor Interpreţi din Filarmonică: „Orice primar mai repede desfiinţează o instituţie decât să lovească în colegii de partid”

Liderii celor două sindicate ale artiştilor din Filarmonică s-au alăturat unor asociaţii civice din Arad pentru a protesta faţă de restructurarea activităţii culturale din interiorul Palatului Cultural, operată de Primăria Municipiului. După ce vineri Alternativa Civică Arădeană a luat atitudine, ieri au fost abordate mai multe subiecte legate de activitatea din ultimii ani din cadrul Palatului Cultural, şi de către asociaţia „Mişcarea Arădeană”, dar şi de către ceilalţi participanţi, amintind de „întâmplări” precum: demontarea scaunelor din sala mare de concerte şi reducerea implicită a numărului de locuri, transformarea sălii de repetiţii în casă de căsătorii, aprobarea funcţionării unui local de noapte în incinta clădirii-emblemă din punct de vedere cultural pentru oraş, respectiv vehiculata desfiinţare a corului Filarmonicii. Astfel, eforturile societăţii civile arădene de a protesta faţă de intenţia administraţiei locale de a desfiinţa corul Filarmonicii se coagulează, existând deja poziţii publice exprimate de Alternativa Civică, Mişcarea Arădeană sau sindicatele artiştilor din Filarmonică. SAIFA a trimis şi o sesizare la Ministerul Culturii, prin care a arătat „modul în care este schimbată destinaţia Palatului Cultural, care arată şi modul în care este privită cultura”.

Corul pentru Arad: un lux... care nu merită susţinut?

Preşedintele Sindicatului Artiştilor Interpreţi din Filarmonica de Stat Arad, Mihai Dogaru, interpretează intenţiile de desfiinţare a corului prin prisma salvării clientelei politice din administraţiile locale. Dogaru spune că fenomenul este unul naţional, şi în alte oraşe apărând problema sacrificării unor instituţii de cultură. „Din anii 1990 încoace, instituţiile de cultură au trecut în subordinea primăriilor. Toate celelalte oraşe sunt în această situaţie, şi la Timişoara a apărut problema desfiinţării  Teatrului Maghiar. Toate instituţiile publice sunt politizate, fiind angajaţi oameni pe criterii politice. Orice primar mai repede desfiinţează o instituţie decât să lovească în colegii de partid. Nu poţi desfiinţa o instituţie de cultură pentru că oamenii sunt mai puţin valoroşi decât membri de partid”, a spus Mihai Dogaru. Liderul SAIFA a dezvăluit că intenţia de desfiinţare a corului i-a fost revelată „personal, în discuţii cu domnii Falcă şi Bognar”. Cei doi ar fi „menţionat că pentru Arad ar fi puţin exagerat să existe o formaţiune corală.” Într-un registru puţin sarcastic, Dogaru a spus că în cadrul unei vizite la Arad a lui Ioan Holender (fostul director a Operei din Viena) a menţionat cum un cor „este o instituţie luxoasă pentru un oraş, în sensul bun. Poate primarul Falcă a interpretat că este un lux care nu merită susţinut”, a spus liderul sindicatului artiştilor interpreţi, cel care vorbeşte mai departe şi de un „avertisment”. „Ar trebui să fie linişte”, susţine Mihai Dogaru că i-ar fi spus viceprimarul Bognar, referindu-se la faptul că pe marginea unei decizii de desfiinţare a corului nu ar trebui opusă prea multă rezistenţă. Liderul de sindicat a mai precizat că acţiunea de protest este deocamdată preventivă, având în vedere existenţa doar a unei intenţii.  Altfel, un alt corist, Carol Pataki, a spus că sunt 47 de persoane în cor, „majoritatea tineri, toţi cu studii superioare”. Salariile coriştilor „variază” de la „500-600 de lei” (tineri), până la „1140 lei net, după 29 de ani în cor”, argumentul lui Pataki fiind că susţinerea corului nu reprezintă un efort financiar prea mare pentru Primărie. Dorin Frandeş, fostul director al Filarmonicii Arad, a vorbit despre istoria corului arădean, înfiinţat oficial în 1954, dar şi despre faptul că alte oraşe de mărimea Aradului nu renunţă la cor (Oradea, Râmnicu Vâlcea). Absolut toţi vorbitorii au amintit valoarea culturală extraordinară a corului şi Filarmonicii arădene, Sandu Moldovan (vicepreşedintele celuilalt sindicat din Filarmonică) amintind de faptul că ansamblul coral arădean este „invitat la festivalul George Enescu, cel mai mare eveniment cultural pe care România îl poate susţine”.

Poziţii oficiale: se „analizează soluţii” şi se caută „chichiţe” în ordonanţa posibil fatală pentru corul arădean

Oficialii din administraţia arădeană amână încă un răspuns clar cu privire la intenţia de desfiinţare a corului, spunând că încă se mai analizează alte variante sau chiar ordonanţa de urgenţă în urma căreia ar trebui redus drastic numărul angajaţilor din Primăria Municipiului Arad. Viceprimarul Bognar Levente, responsabil direct de domeniul „cultură”, spune că ordonanţa promovată deja de Guvernul Boc va determina Primăria Municipiului să concedieze „aproximativ 170 de angajaţi”. Acum, cu privire la instituţiile culturale, Bognar insistă asupra unor neconcordanţe din ordonanţa incriminată. „În ordonanţă au fost incluse şi instituţiile de cultură la numărul de angajaţi, fiind exceptate doar instituţiile sociale, de învăţământ şi sănătate. La ora actuală analizăm, nu pot spune că este ceva decis. În actul normativ se vorbeşte de instituţiile culturale înfiinţate de autoritate, ori Filarmonica a trecut în 1999 în subordinea Consiliului Local Municipal. Există şi alte instituţii culturale care aparţin direct de stat, nu există astfel o echitate în acest caz. Trebuie analizată mai bine ordonanţa pentru a vedea dacă putem interpreta că Filarmonica nu intră la categoria de înfiinţate de autoritate”, a declarat viceprimarul Bognar. Edilul mai spune că aşteaptă să afle de la Prefectură numărul exact de angajaţi pe care Primăria Municipiului va trebui să îi aibă, până atunci luându-se în discuţie şi „alte soluţii”. Bognar Levente nu a dorit să comenteze afirmaţiile liderului de sindicat al coriştilor, spunând în schimb că discuţiile legate de cor „nu ar trebui să fie transformate în luptă politică, ci avem nevoie de solidaritatea tuturor celor care consideră instituţia culturală o prioritate”. 

O „soluţie alternativă” despre care se pare că au vorbit cei din Primărie ar fi şi comasarea din punct de vedere contabil-administrativ al celor patru instituţii culturale din subordinea CLM: Filarmonica, Teatrul Clasic, Teatrul de Marionete şi Casa de Cultură. Ar fi vorba „de un singur management administrativ. Încercăm să atingem cât mai puţin actul artistic. Căutăm soluţii de a găsi o formulă prin care să nu dispară corul Filarmonicii”,  a declarat Bruno Biringer, şeful Comisiei de Cultură din cadrul CLM, precizând totodată că nu ar fi vorba de un „colhoz cultural”, după cum acuză societatea civilă. 

„Din păcate, trebuie reduse cheltuielile şi la instituţiile de cultură. Asta e situaţia, nu le cerem lor mai mari sacrificii decât le cerem şi altor categorii sociale. Filarmonica şi corul reprezintă un blazon pentru Arad, dar pe omul simplu greu îl facem să înţeleagă  de ce este nevoie de cor”, mărturiseşte Bruno Biringer, arătând că „95% dintre arădeni nu merg la Filarmonică”.

Comentarii

domnule Bruno Biringer , daca d-voastra asa ganditi cred ca ar trebuii sa lasati pe alcineva sa ocupe postul de sef al camisiei cultura ,iertatima dar sunteti un incult.

Buna,
Eu nu il cunosc pe domnul Bruno, probabil ca e un incapabil insa doamna Maria va puteti lua de mana cu Biringer si sa va aruncati in raul Mures deoarece cultura e la fel de departe de dumneavoastra ca si gramatica limbii romane. N-am sa explic de ce eu scriu iertati-ma despartit si dumneavoastra impreuna deoarece nu cred vorbim aceeasi limba.