Eseu pentru un muzeu al automobilului în Arad

12.05.2013 · florica.sarca
Istoria automobilului în Arad
Istoria automobilului în Arad

Vineri, alături de publicul consecvent al Serilor Mișcării Arădene, am întors o nouă filă din istoria orașului: Istoria automobilului în Arad, cu participarea a doi invitați speciali:

  • prof. Petru Pavel Puskel, un istoric local de mare valoare, membru fondator al asociației Pro-Urbe și autor sau co-autor a peste 20 de volume dedicate patrimoniului local, răsplătit de comunitatea locală prin Premiul de Excelență pentru promovarea imaginii Aradului în 2009 și
  • antreprenorul Jürgen Schunn, membru al consiliului director al Clubului economic germano-român DRW Arad, primul investitor privat din Arad și continuatorul tradiției brandului Daimler-Mercedes în Arad prin centrul autorizat de vânzări și service deschis în urmă cu 20 de ani.

Am fost onorați, de asemenea de participarea a doi istorici de excepție ai Aradului: domnul Buda Bujor,  și domnul Ujj Janos, întotdeauna bucuroși în a ne împărtăși cu generozitate valorile urbei. O surpriză deosebită ne-a oferit-o doamna Maria Popoviciu, un pasionat designer de vitrine, cu ale sale machete care reproduc cu fidelitate modelele de automobile fabricate la Arad. În cadrul boem oferit de Le Grand Boulevard, am întors 'roata timpului' și am ascultat siderați poveștile unui trecut nobil...

La cumpăna secolelor (1875-1914), societatea europeană savura 'la Belle Époque' - o perioadă de pace și prosperitate caracterizată de bun gust, bună cuviință și rafinament. Revoluția industrială adusese bunăstare și ridicase standardele de viață ale locuitorilor bătrânului continent. Noi modalități de transport, precum trenul (1816, George Stephenson) și bicicleta (1812, Karl Drais), au făcut posibilă călătoria la distanță și înflorirea turismului. Înalta societate se perinda pe bulevarde, prin cafenele, cazinouri și teatre. Plăcerile ei exclusiviste includeau la început cursele de motociclete, deoarece viteza devenise una dintre temele dominante ale vremii. Anul 1886 a marcat însă începutul unei noi ere a civilizației; aristrocrația a descoperit un nou simbol - automobilul. Invențiile lui Karl Benz și a lui Gottlieb Daimler aveau să lase o amprentă puternică și definitivă în toți anii ce au urmat. 

În Aradul Belle Époque, se dezvoltă fulminant infrastructura: de la o stradă pietruită în 1817 (Templom utca, azi Strada Lucian Blaga) se ajunge la 1.500.000 mp de șosele asfaltate la începutul sec. XX. Transportul în comun al orașului era asigurat de tramvaiul cu cai, cu același ecartament ca și garniturile de tren care legau cărămidăria (UTA) de centrul orașului. Majoritatea clădirilor monumentale ale orașului au fost ridicate în această perioadă de acalmie și prosperitate. 

Apar primele investiții: Fabrica de spirt și drojdie Neuman în 1851, Antrepozitele Andrenyi în 1890, Fabrica de Vagoane și Motoare Johann Weitzer în 1891, Întreprinderea de Țesături Arad Neuman în 1909, ... și Magyar Automobil RT Arad (MARTA), în 1909 - prima fabrică de automobile de pe teritoriul de azi al Ungariei și României. Până în 1912, aici s-au produs automobile sub licență Westinghouse atât pentru uz local, cât și pentru capitalele Euopei (Budapesta, Viena sau Londra).

În perioada 1912-1926, s-au produs la Arad automobile sub licență Daimler-Mercedes, purtând pe radiator celebra stea în trei colțuri – până astăzi simbol al inovației, calității și siguranței pe șoselele de pretutindeni. Începutul Primului Război Mondial a impus și în Arad, conversia producției la echipament de război, fapt care a creat premisele producției de avioane de mai târziu.

Anul 1926, are dublă semnificație în istorisirea noastră. Pe de o parte mutarea la Brașov a producției de avioane din motive de siguranță națională și închiderea fabricii din Arad; pe de altă parte, fuzionarea în Germania a celor două branduri Benz și Daimler-Mercedes într-o etapă istorică marcată de recesiunea economică de după război.

Din producția celor 17 ani de activitate a fabricii MARTA, nu ne-a mai rămas nici un exemplar; toate au luat drumul frontului în 1914. Ne-a mai rămas drept mărturie, dar într-o stare deplorabilă, construcția fabricii realizată după planurile arhitecților Fodor și Reisinger – o clădire cu istorie, demnă de a fi transformată într-un muzeu al automobilului – cum nu există încă în România. În ceasul al 12-lea poate să nu fie încă prea târziu să recunoaștem valoarea inestimabilă pe care această clădire o are pentru identitatea orașului. 

Eforturile comunității locale pentru câștigarea competiției pentru obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii în 2021, trebuie neapărat și neîntârziat să adauge acest site de arheologie industrială la corola de valori identitare ale Aradului.

Eseu pentru un muzeu al automobilului în Arad
Eseu pentru un muzeu al automobilului în Arad
Eseu pentru un muzeu al automobilului în Arad
Eseu pentru un muzeu al automobilului în Arad
Eseu pentru un muzeu al automobilului în Arad
Eseu pentru un muzeu al automobilului în Arad
Eseu pentru un muzeu al automobilului în Arad
Eseu pentru un muzeu al automobilului în Arad
Eseu pentru un muzeu al automobilului în Arad
Eseu pentru un muzeu al automobilului în Arad
Eseu pentru un muzeu al automobilului în Arad
Eseu pentru un muzeu al automobilului în Arad
Eseu pentru un muzeu al automobilului în Arad
Eseu pentru un muzeu al automobilului în Arad
Eseu pentru un muzeu al automobilului în Arad
Eseu pentru un muzeu al automobilului în Arad
Eseu pentru un muzeu al automobilului în Arad
Eseu pentru un muzeu al automobilului în Arad
Eseu pentru un muzeu al automobilului în Arad
Eseu pentru un muzeu al automobilului în Arad
Eseu pentru un muzeu al automobilului în Arad
Eseu pentru un muzeu al automobilului în Arad